Organele genitale feminine
Fig.1 Organele genitale la femeie
Intrarea in vagin poate fi foarte stramta, aproape fara lumen, la femeile nulipare sau deschisa, in forma unui orificiu oval, la multipare. La virgine, intrarea in vagin este acoperita aproape jumatate de membrana himenala.
In partea de jos, peretele posterior al vaginului se imbina cu extremitatile inferioare ale labiilor mici si mari, incgizand inelul care inconjoara vaginul. Pe ambele parti ale comisurii posterioare pe suprafata interioara a labiilor mari se afla orificiile de deschidere ale canalelor glandelor Bartholin, a caror secretie pastreaza umeda intrarea in vagin.
Toate partile vulvei descrise mai sus sunt inconjurate de labiile mari, acoperite in partea mijlocie de o mucoasa umeda, iar in exterior de piele cu par. Mai jos se afla perineul, ce desparte vulva de anus si orificiul anal.
Dinspre intrarea in vagin inspre interior se vad pliurile labiilor mari, apoi labiile mici, mai sus clitorisul, orificiul uretral si vestibulul vaginului. Deasupra lor, osul simfizei pubiene si vezica urinara in spatele simfizei.
Vaginul, ceva mai ingust in partea initiala, se largeste la capat in forma bombata si in partea lui finala se afla colul uterin.
Uterul,inclinat in fata, formeaza un unghi ascutit cu axul alungit al vaginului. Pe ambele laturi ale uterului sunt fixate prin ligamente laterale trompele si ovarele. Imediat la trecerea colului uterin in col se mai gaseste un ligament care fixeaza uterul in partea posterioara de osul sacral. Acest ligament, numit utero-sacral, pornind de la osul sacral se bifurca, cuprinzand dinspre ambele anusul si inaintand pana in peretele posterior al uterului.
Organele genitale masculine
La organele genitale masculine, mecanismul de rigidizare â penisului in timpul actului il constituie corpii cavernosi din interiorul sau, constituiti din increngaturi de vase, ce formeaza rezervoare elastice de sange. Dub influenta excitatiei sexuale, ele se umplu de sange, determinand cresterea, intarirea si rigiditatea penisului. Vasele sanguine ce conduc sangele in corpii cavernosi prezinta valvule speciale, care nu mai permit sangelui sa se retraga pana la incheierea actului. Activitatea vaselor sanguine, care conditioneaza erectia penisului, este dirijata de nervii centrului erector situat in maduva sacrala.
La capatul penisului, in jurul orificiului uretral, corpii cavernosi alcatuiesc o formatiune ca o pernita, numita glandul penisului. In partea inferioara, glandul are o margine cilindrica numita coroana glandului, iar imediat sub ea continua pielea preputului.
Preputul sub forma unor cute ale pielii acopera glandul pana la orificiul uretral. Este destul de elastic, iar in timpul erectiei complete se decaloteaza dincolo de coroana glandului, dezvelind glandul in intregime. In pliurile preputiale si in afara coroanei glandului se afla numeroase glande sebacee.
Mai jos de penis, in punga scrotala ce atarna in exteriorul cavitatii abdominale se afla testiculele, ce indeplinesc un rol dublu: de glande cu secretie interna si de producator seminal. Hormonii se secreta in sange iar sperma ajunge prin canalele spermatice in doua rezervoare numite vezicule seminale. Alaturi de acestea, la baza uretrei se mai afla o glanda de marimea unei castane, numita prostata, a carei secretie se amesteca cu sperma in timpul ejacularii. Sub prostata si veziculele seminale se gasesc orificiile glandelor Cowper ce se deschid in lumenul uretral.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu